Comuniștii au avut o idee bună, testată și în perioada postcomunistă, cînd au împărțit România în 50 de județe, astfel încît să nu se acumuleze prea multă putere în mîna vreunui activist local. O organizare cu zone mai mari ne-ar fi dus la o situație ca în Ucraina cu mulți miliardari locali. „baronii” noștri locali, gen Mazăre, Oprișan, Flutur sau Dragnea, sunt mici copii față de corupția din Ucraina.

Ca urmare, vom păstra actuala împărțire teritorială, dar vom schimba complet Consiliile Județene. Acestea vor fi Adunări ale Primăriilor locale care vor fi reprezentate de primari. Toate deciziile vor fi luate prin vot, fiecare primar avînd mai multe voturi asociate astfel:

• Fiecare primar va primi cîte un vot, totalul acestora reprezentînd jumătate din numărul total de voturi;
• Cealaltă jumătate de voturi va fi distribuită ponderat de numărul de locuitori a fiecărei unități administrative (eg. într-un județ cu 600000 de locutori exista 6 unități administrative, unde municipiul are 300000 locuitori, al doilea oraș 100000, iar celelalte 4 cîte 50000, voturile se vor împărți astfel: PM: 1+3, P2: 1+1, P3,P4,P5,P6: 1+0,5, la verificare 4 + 2 + 4x 1.5 = 12);
• Guvernul va fi reprezentat de Prefect, acesta avînd doar rol de consultare. În caz de balotaj, Prefectul va avea drept de vot și va influența decizia în funcție de interesele Guvernului.

Pentru că vrem ca minoritățile locale să nu fie ignorate, se vor acorda suplimentar 15% din voturi (115% în total, față de calculul din paragraful precedent) unor reprezentanți ai lor, alții decît primarii în funcție, acolo unde există comunități importante ale diferitelor naționalități. Ce înseamnă comunități importante? Date statistice din teren vor stabili ce înseamnă asta, important e să le dăm o voce în CJ.

O astfel de organizare va asigura că niciun primar nu va ajunge la o putere baronială și va trebui să colaboreze cu ceilalți. De asemenea, Președintele CJ va fi ales dintre primarii reprezentați, dar nu va fi cel care reprezintă cel mai mare oraș din județ.

Dacă diferite interese comune (eg. Fonduri Europene) cer organizații mai mari, acestea se vor creea formal cu personalitate juridică, dar numai ca Uniuni de Județe, fiecare Județ avînd puteri egale (indiferent de suprafață, număr de locuitori, venit șcl), hotărîrile luîndu-se cu votul a minimum 66% din Județe. Reprezentanții CJ în aceste organizații vor fi doar primarii sau vice-primarii din județ. Fiecare reprezentant va primi un mandat formal din partea CJ, anual, specificîndu-se obiective clare (nu generale), specifice fiecărei organizații. Aceștia vor prezenta anual, la sfîrșitul mandatului, și de oricîte ori este cerut în cadrul CJ, un raport de activitate cu privire la obiectivele mandatate.

Vrem ca primăriile să aibă mai multă autonomie, dar vom limita numărul de mandate. Considerăm că 10 ani este o periodă suficientă pentru un primar. Astfel un primar să poată fi ales maxuim două mandate.

Autonomie locală și pentru județe, astfel o parte din taxele locale se vor împărți în trei: la bugetul local, la bugetul județean și la bugetul central, cea mai mare parte rămînînd local, pentru a fi controlată de comunitatea locală. Bugetul central va stabili o sumă minimă de funcționare a primăriilor per cap de locuitor, restul funcționării optime fiind stabilit din bugetul local (eg. nu văd de ce un funcționar din București să fie plătit la fel ca unul din Tecuci, B fiind mult mai bogat și mai complex de administrat, astfel dacă Guvernul stabilește că pentru funcționarea unei primării cu 10000 de locuitori este suficient un buget de 3 mil € pe an, valori luate total la întîmplare, la București pentru +3 mil locuitori va ieși un buget de 1 mld € anual, fiecare primărie stabilind cum și-i cheltuie și nu va mai primi alți bani).

Prostia actuală a împărțirii Bucureștiului în Sectoare, cu primari de Sectoare, o vom elimina, dar vom da doar un singur mandat Primarului. Bineînțeles că pentru o mai ușoară gestionare a orașului este necesar împărțirea administrativă a sa, dar asta se va hotărî la nivel local, nicidecum în Constituție sau legi naționale.

Alegerile locale se vor organiza la 5 ani, fiecare primar neavînd voie la mai mult de două mandate (consecutiv sau neconsecutiv, nu mai mult de două). Pentru orașele mari, de peste 1 mil de locuitori, alegerile se vor ține la 7 ani, primarul avînd voie la un singur mandat. În cazul în care un primar își încheie mandatul înainte de termen (deces, probleme penale, demisie), se vor organiza alegeri pentru un nou mandat plin (de 5 sau 7 ani), discrepanțele calendaristice între diferitele alegeri fiind ceea ce ne dorim, datele uniforme ducînd la corupție (starea de alegeri permanente este ceea ce ne dorim).

În zilele noatre materia e prea stufoasă. Da, în secolul XXI cunoștințele ce se cer transmise sunt multe, dar actuala organizare a învățămîntului este depășită. De asemenea, constatăm că nu sunt foarte bine definite obiectivele Învățămîntului.

Obiectivele propuse de noi sunt:

• Autonomie: la sfîrșitul ciclului, la 19 ani, individul/ omul ieșit din școală trebuie să fie autonom: să gîndească cu propria minte și să-și poată cîștiga autonom traiul.
• Independență: dacă identifică o oportunitate să poată fi în stare să o valorifice, să poată gîndi outside-the-box, să poată provoca limitele.
• Disciplină: capacitatea de a urmări un obiectiv, disciplina nemțească a muncii.
• Indiscplină: să aibă obrăznicia americanului sau a englezului, să poată contesta orice abuz al autorității.

Propunem următoarea organizare a învățămîntului:

• Școala Generală: 6 – 16 ani, zece ani
  Doar cultură generală – baza funcționalității în societate, științe la nivelul de popularizare, istorie, geografie, limbi străine, sport, artă, toate într-un format accesibil, 8 – 10 ore pe zi, cu două mese pe zi. Chestiunile abstracte (eg. probleme avansate la mate) doar opțional pentru pasionați.
• Liceul: 16 -19, trei ani
  Specializare – se pun bazele cunoștințelor necesare accederii în mediul universitar, 4 – 6 ore pe zi în mediu profesor + elev, restul dedicat pasiunii (sau plictiselii, adolescenții trebuie să se plictisească, trebuie să aibă timp să facă prostii – să se dedice pasiunii lor).
• Scoala Profesională: 16 – 19, trei ani
  Profesionalizare – copii învață o meserie, puține ore de teorie (pe meserie), multă practică pe meserie și multă practică antreprenorială. (sau 1-2 ani pentru cei cu Liceu care nu mai au chef de Colegiu).
• Colegiu: 19 – 22+, trei ani
  Specializare – pe bazele puse la liceu se intră adînc în teorie, Licența de la sfîrșitul Colegiului va certifica specializarea și profesionalismul individului.
• Universitate: +22,
  Master, Cercetare și Doctorat – teorie avansată și cercetare.

Profesorii vor avea trei grade – G1 – Cultură Generală, G2 – Specialiști (la Liceu și Colegiu), G3 – Profesori Universitari. Pentru că ne dorim ca Universitățile să fie centre de excelență, limita de vîstă va fi de 50 de ani pentru profesorii care predau la Universitate. Apoi vor trece la Colegii și Licee (păstrîndu-și titlurile, pentru că acestea reprezintă dovada muncii lor) unde vor antrena viitorii super-specialiști. Limita de vîrstă reprezintă doar recunoașterea diminuării puterii de muncă la nivel foarte înalt.

Școala Generală vă funcționa sub tutela comunităților locale, iar celelalte sub tutela Ministerului Învățămîntului sau în organizare privată. Școala Generală va exista DOAR în organizare publică, toți copiii, fie bogați, fie săraci, sub același acoperiș. Ministerul asigură o sumă minimă pentru organizarea Școlilor Generale, a Liceelor și a Școlilor Profesionale. Bugetul suplimentar funcționării optime a Școlilor Generale (optimalitatea este determinată de comunitatea locală) va fi asigurat de Primării. Vor fi permise sponsorizări private (pentru toate formele de învățămînt primar), dar pentru a nu genera decalaje mari între comunități, se va stabili (de ICE, vezi mai departe) un prag maximal, peste care jumătate din fonduri se vor duce la alte școli/licee (după criterii obiective stabilite de ICE, eg. în ordinea crescătoare a bugetelor). Învățămîntul privat va fi organizat și subvenținat în totalitate de organizații private, neprimind niciun leu de la Buget. Singura constîngere directă fiind programa Liceelor și Școlilor Profesionale.

Datorită naturii practice a Școlilor De Meserii (Profesionale) acestea sunt organizate împreună cu comunitățile locale și județene (afacerile locale, primării). Vor exista consultări permanente (maxim trienal, o dată la trei ani) care vor da direcția de organizare a meseriilor (eg. în zone turistice meserii din HoReCa, în orașe mari pot fi școli de asistenți medicali). Dacă vreun absolvent de Școală Tehnică (Profesională) vrea să-și continue cariera la vreun Colegiu, acestea vor organiza, în regim de frecvență redusă, o formă de școlarizare astfel încît oricine termină să poată avea cunoștințele necesare să urmeze specializarea la Colegiu (eg. meditații la mate sau fizică să poată urmării cursurile de inginerie).

Univeristățile vor fi forme de învățămînt de elită. Ca urmare, numărul lor va fi mic, 4-5 mari centre universitare naționale. Restul actualelor „Universități” vor fi organizate sub formă de Colegii. Colegiile și Universitățile au autonomie, de la Buget primind doar un minim necesar funcționării. Vor fi permise fonduri private, dar numai pentru proiecte specifice, care vor fi cheltuite într-un număr maxim de ani (eg. max 10 ani). Singurele constrîngeri vor fi sub forma unui singur mandat de conducere a unei persoane, a modului de alegere a conducătorilor, și sub forma limitei de vîrstă la Univeristăți. ICE va stabili grupe de specializare generale, iar Universitățile vor stabili împreună minimul criteriilor care determină profesionalismul și excelența. La fel și Colegiile, la nivelul lor, dar aici ICE va avea un cuvînt mai greu.

Toate Institutele de Cercetare actuale (Mate, Fizică șcl) vor trece sub tutela noilor Universități. Unul din ele va fi Institutul de Cercetare în Educație care va stabili programa de studiu pentru fiecare ciclu de educație primară – Școală Generală, Liceu și Școli Profesionale. ICE va stabili TOATE criteriile obiective ce privesc învățămîntul (eg. frecvența schimbării programelor școlare).

Pentru instituțiile publice ICE va stabi durata maximă a mandatului de management. Fiecare persoană va fi eligibilă doar pentru un mandat. Bunul simț ne indică că 6 ani pentru un Director este ok, are timp să construiască ceva, iar dacă a facut lucruri bune cu siguranță cel care va urma le va continua. De asemenea, organizația tutelară are oricînd dreptul să-i retragă mandatul de management, în condiții echitabile și ținînd cont de autonomie (să-i dea dreptul la apărare șamd). Universitățile își vor organiza un Consiliu Consultativ care să stabilească criteriile de excelență comune. De asemenea, CC va avea și cel puțin 10% din voturile necesare alegerii conducătorului fiecărei Universități (dacă local reprezentanții vreunei Universități nu se înțeleg, votul decisiv va fi al CC). Acest mod de organizare a alegerilor va asigura și transparența lor. La nivelul lor, și Colegiile vor avea un Consiliu Consultativ. ICE va avea reprezentanți în fiecare din cele două CC, dar numai cu rol de observatori, pentru a explica natura deciziilor ICE și pentru a lua cunoștință de problemele fiecărei instituții în vederea îmbunătățirii diferitelor reglementări.

O consemnare specială privind invențiile comuniste. Învățămîntul militar. Pentru că învățămîntul militar actual a moștenit și continuat îndoctrinarea comunistă (vezi 10 August 2018 cînd oameni tineri, care n-au prins perioada comunistă, nu își asumau nicio răspundere că au bătut români pe stradă, ei apărînd Steagul sau Statul) și recunoscînd că Armata și Jandarmeria au nevoie de oameni pregătiți în arta războiului propunem existența unor Colegii de Apărare care să admită doar absolveții altor Colegii (regim de Master special și specific). Astfel vor intra în sistem doar oameni maturi, de cel puțin 22 de ani, care vor fi mai greu îndoctrinabili. Colegiile de Apărare nu vor fi specializate separat (Armată, Informații, Marină șcl), fiecare avînd posibilitatea formării tuturor specializărilor (Marină la Iași?! da, cu stagii de practică pe mare, Constanța e (sau va fi odată cu Autostrada Moldovei!) la 4h de Iași!). Trei ani de studiu în regim civil, cu licență la sfîrșit și cu contract de muncă de 10 ani. La fel și cu Medicina Militară, dacă se constată (cine? ICE!) necesitatea existenței unei forme de MM aceasta va fi organizată de Universități ca Master.

Principiile pe care se bazează organizarea partidului sunt transparența și autonomia.

Astfel, orice persoană care participă la alegeri din partea PLS trebuie să-și declare public interesele. Oricine va fi numit într-o funcție de execuție din partea noastră trebuie să-și declare interesele. Oricine va fi numit în vreo funcție din cadrul partidului își va declara interesele.

Participarea la alegeri se va face numai pe baza unui program politic clar, prezentat public înainte de alegeri. (Unii vor spune că nu e cea mai bună stategie să-ți prezinți ideile de guvernare înainte de alegeri pentru că adversarii le vor fura. Obiectivul nostru nu este să cîștigăm alegeri, ci ca ideile noastre să fie puse în practică, cîștigarea alegerilor fiind doar un mijloc. Dacă principiile noastre ajung în practică prin mijlocirea altora, tot noi am cîștigat!)

Finanțarea partidului se va face doar prin cotizația lunară/anuală a membrilor de partid și prin donații de la persoane fizice. NU se acceptă bani sau orice alt fel de finanțare de la persoane juridice – companii, ONGuri șcl. Donațiile vor avea o valoare maximă pentru contribuția unei persoane (sau gospodării), stabilită prin regulamentul intern, dar care nu va depăși 3% din valoarea anuală a finațării partidului. De asemenea, tot în regulamentul intern se va stabili și o proporție între valoarea cotizațiilor și valoare donațiilor, nedepășind 1/4 (20% cotizații – 80% donații). Toate donațiile peste o anumită valoare (stabilită prin regulamentul intern) vor fi transparente – donatorii vor fi identificabili explicit, ei și valoarea donațiilor lor va fi considerată informație publică.

Partidul este condus de patru organisme independente: Congresul, Senatul, Consiliul și un Președinte. Puterea cea mai mare de decizie o are Congresul. Congresul se întrunește anual, maxim o dată la doi ani. Congresul este organizat de Consiliu. Senatul reprezintă fibra morală a partidului care veghează asupra menținerii corectitudinii valorilor noastre. Membrii Senatului sunt aleși pe viață (sau pînă demisionează) de Congres. Doar 50% din membrii Senatului PLS pot participa la alegeri parlamentare sau locale (primării). Membrii Senatului pot fi aleși dintre membri de partid sau din personalități publice independente. Doar 25% din membrii Senatului pot fi aleși din afara partidului. Deciziile (ale Congresului, ale Senatului sau ale Consiliului) se iau cu majoritate simplă. Dacă vor exista cazuri de egalitate (eg. anumiți senatori nu participă) atunci Președintele va avea votul decisiv. Consiliul este forța executivă a partidului, el pune în practică deciziile Congresului. Președintele este reprezentantul partidului.

Orice reprezentant al PLS – în parlament, în funcții de execuție șcl – va fi validat de Senat pe baza valorilor morale naționale. Nu facem nicio discriminare pe bază de origine, religie sau îndreptare, acestea nefiind valori morale. Nu vor avea nicio șansă să ne reprezinte hoții (dovediți sau asupra cărora planează o suspiciune rezonabilă, „hoțul neprins” nu e reprezentantul nostru), securiștii (noi sau vechi), comuniștii (vechi, de la nivelul I sau II, cei care erau în față și beneficiau de sistem) sau orice persoană cu comportament îndoielnic. Nu vom măsura cu șublerul, dar dacă ți-ai pus poalele-n cap, nu mai ai nicio șansă să reprezinți PLS. Senatul poate retrage încrederea oricărui reprezentant oricînd. Cine nu mai are încrederea noastră trebuie să se retragă din toate demnitățile și funcțiile în care a fost ales sau numit. Senatul se poate întruni oricînd este nevoie, la cererea Președintelui sau la inițiativa unui membru al Senatului PLS. Președintele participă la toate ședințele Senatului, dar nu le poate prezida. Senatul își va alege propriul prezident. Toate ședințele Senatului sunt nepublice (pentru a nu face circ din masurarea ținutei morale a membrilor noștri). Orice membru al PLS poate face o cerere de măsurare a oportunității de reprezentare a partidului nostru, în care va expune motivele pe care le consideră relevante cazului de cercetat. Pentru fiecare caz în parte, Senatul va desemna unul din membri săi să fie avocatul diavolului care să reprezinte argumentele în favoarea reclamatului și care va vota automat contra deciziei de excludere. Pentru eficiența organizării ședințelor Senatului se poate constitui un Secretariat al Senatului care să se ocupe de partea birocratică a procesului (înregistrarea cererilor, dosariere, arhivare șcl). Ședințele și documentele nu sunt publice, doar Senatorii și Președintele avînd acces (plus funcționarii Secretariatului, dar aceștia fiind sub contract de confidențialitate vor putea fi trași la răspundere civilă, de PLS sau de persoanele afectate, în cazul nerespectării confidențialității).

Filialele se înființează local, una în fiecare unitate electorală și au autonomie. Autonomie financiară: doar ei hotărăsc cum se cheltuie banii strînși din cotizații și donații. 10% din fonduri se vor vărsa în contul central al partidului. Autonomie în organizare: filialele își hotărăsc singure organizarea internă, singura cerință organizațională centrală fiind existența unui președinte de filială. Medierea organizării în cazul unor divergențe nerezolvabile local se va face de conducerea executivă a PLS, de vreun reprezentant al Consiliului sau de Președintele PLS. De asemenea, filialele au autonomie în alegerea candidaților pentru unitatea lor electorală. În cazul alegerilor în care mai multe filiale trebuie să propună candidați comuni atunci doar ele între ele își vor negocia candidații, listele se vor tocmi doar în unanimitate (fiecare filială le votează conform organizării proprii). Dacă nu se înțeleg atunci medierea se va face de coducerea executivă. Listele se depun doar dacă sunt aprobate în unanimitate de filialele implicate. Dacă nu există înțelegere, nu există candidatură! Pentru alegerile naționale, în cazul în care nu există circumscripții electorale (eg. alegeri pentru președinte), nominalizarea se va face în cadrul unui congres, odată cu programul politic propus pentru respectivele alegeri. Senatul poate determina că anumiți membri ai PLS, de la centru sau din filiale, nu ne pot reprezenta.

Congresul este organismul care ia toate deciziile în PLS. Congresul trebuie să reprezinte fiecare filială care va delega cel puțin doi membri. Fiecare filială are cîte un vot, fiecare membru al Consiliului are cîte un vot. Președintele intervine doar în caz de balotaj, avînd decizia hotărîtoare. Congresul hotărăște cum este organizat Consiliul, nr de membri și alegerea lor. Consiliul poate avea minim 5 membri și maxim 25. Congresul hotărăște nr de membri ai Senatului și alegerea lor. Nr de membri ai Senatului nu poate scădea decît prin demisie sau prin încetarea din viață, niciun membru al Senatului PLS nu poate fi dat afară (așa că mare atenție cînd îi alegem!). Numărul maxim de membri ai Senatului este de 13. Numărul minim va fi determinat la primul Congres. Toate voturile Congresului sunt publice. Președintele este prezent la fiecare ședință a Senatului. În cazul în care Președintele constată că deciziile Senatului au luat-o razna (nu știu cum s-o pun în cuvinte încă) el poate decide dizolvarea Partidului. De asemenea, dacă numărul filialelor scade dramatic într-un ciclu electoral (de obicei de 4 ani), Președintele poate decide dizolvarea PLS. Condițiile acestei scăderi dramatice sunt determinate de Congres.

Consiliul gestionează finațenle centrale ale PLS, iar fiecare filială pe ale sale. Orice cheltuială este transparentă, oricine – membru sau nemembru – poate cere registrul de venituri și cheltuieli. Donațiile peste o anumită sumă vor fi înregistrate cu numele exact al donatorului, cele mici rămînînd anonime. Cheltuielile vor putea fi restricționate de Congres. Niciun leu nu va cumpăra vreodată vreun vot. Consiliul pune în practică deciziile Congresului.

Președintele Partidului Liber Schimbist este ales de Congres cu majoritate simplă. În caz de balotaj, Președintele în funcție, dacă nu este vorba de persoana sa, are puterea de decizie. Dacă nu există Președinte (a murit, și-a dat demisia, este demis șcl) atunci votul se reia în cadrul aceluiași Congres, după o pauză de negocieri decisă de organizatori (Consiliu). Congresul poate numi sau demite un Președinte oricînd se întrunește, dar un Președinte nu poate reprezenta PLS mai mult de 10 ani. Președintele PLS nu poate fi ales în funcții (principale) de conducere sau de reprezentare în niciuna dintre puterile statului de drept, la nivel local (RO) sau european (Consiliu EU șcl) – Președintele țării, Prim Ministru (nu e cazul pentru că e funcție executivă), Președintele Senatului sau al Camerei Deputatilor, CCR, Consiliu Județean etc. (poate fi Președintele vreunei Curți de Justiție, dacă asta e meseria sa, dar nu una majoră, eg ÎCCJ).