În zilele noatre materia e prea stufoasă. Da, în secolul XXI cunoștințele ce se cer transmise sunt multe, dar actuala organizare a învățămîntului este depășită. De asemenea, constatăm că nu sunt foarte bine definite obiectivele Învățămîntului.
Obiectivele propuse de noi sunt:
- Autonomie: la sfîrșitul ciclului, la 19 ani, individul/ omul ieșit din școală trebuie să fie autonom: să gîndească cu propria minte și să-și poată cîștiga autonom traiul.
- Independență: dacă identifică o oportunitate să poată fi în stare să o valorifice, să poată gîndi outside-the-box, să poată provoca limitele.
- Disciplină: capacitatea de a urmări un obiectiv, disciplina nemțească a muncii.
- Indiscplină: să aibă obrăznicia americanului sau a englezului, să poată contesta orice abuz al autorității.
Propunem următoarea organizare a învățămîntului:
- Școala Generală: 6 – 16 ani, zece ani
Doar cultură generală – baza funcționalității în societate, științe la nivelul de popularizare, istorie, geografie, limbi străine, sport, artă, toate într-un format accesibil, 8 – 10 ore pe zi, cu două mese pe zi. Chestiunile abstracte (eg. probleme avansate la mate) doar opțional pentru pasionați. - Liceul: 16 -19, trei ani
Specializare – se pun bazele cunoștințelor necesare accederii în mediul universitar, 4 – 6 ore pe zi în mediu profesor + elev, restul dedicat pasiunii (sau plictiselii, adolescenții trebuie să se plictisească, trebuie să aibă timp să facă prostii – să se dedice pasiunii lor). - Scoala Profesională: 16 – 19, trei ani
Profesionalizare – copii învață o meserie, puține ore de teorie (pe meserie), multă practică pe meserie și multă practică antreprenorială. (sau 1-2 ani pentru cei cu Liceu care nu mai au chef de Colegiu). - Colegiu: 19 – 22+, trei ani
Specializare – pe bazele puse la liceu se intră adînc în teorie, Licența de la sfîrșitul Colegiului va certifica specializarea și profesionalismul individului. - Universitate: +22,
Master, Cercetare și Doctorat – teorie avansată și cercetare.
Profesorii vor avea trei grade – G1 – Cultură Generală, G2 – Specialiști (la Liceu și Colegiu), G3 – Profesori Universitari. Pentru că ne dorim ca Universitățile să fie centre de excelență, limita de vîstă va fi de 50 de ani pentru profesorii care predau la Universitate. Apoi vor trece la Colegii și Licee (păstrîndu-și titlurile, pentru că acestea reprezintă dovada muncii lor) unde vor antrena viitorii super-specialiști. Limita de vîrstă reprezintă doar recunoașterea diminuării puterii de muncă la nivel foarte înalt.
Școala Generală vă funcționa sub tutela comunităților locale, iar celelalte sub tutela Ministerului Învățămîntului sau în organizare privată. Școala Generală va exista DOAR în organizare publică, toți copiii, fie bogați, fie săraci, sub același acoperiș. Ministerul asigură o sumă minimă pentru organizarea Școlilor Generale, a Liceelor și a Școlilor Profesionale. Bugetul suplimentar funcționării optime a Școlilor Generale (optimalitatea este determinată de comunitatea locală) va fi asigurat de Primării. Vor fi permise sponsorizări private (pentru toate formele de învățămînt primar), dar pentru a nu genera decalaje mari între comunități, se va stabili (de ICE, vezi mai departe) un prag maximal, peste care jumătate din fonduri se vor duce la alte școli/licee (după criterii obiective stabilite de ICE, eg. în ordinea crescătoare a bugetelor). Învățămîntul privat va fi organizat și subvenținat în totalitate de organizații private, neprimind niciun leu de la Buget. Singura constîngere directă fiind programa Liceelor și Școlilor Profesionale.
Datorită naturii practice a Școlilor De Meserii (Profesionale) acestea sunt organizate împreună cu comunitățile locale și județene (afacerile locale, primării). Vor exista consultări permanente (maxim trienal, o dată la trei ani) care vor da direcția de organizare a meseriilor (eg. în zone turistice meserii din HoReCa, în orașe mari pot fi școli de asistenți medicali). Dacă vreun absolvent de Școală Tehnică (Profesională) vrea să-și continue cariera la vreun Colegiu, acestea vor organiza, în regim de frecvență redusă, o formă de școlarizare astfel încît oricine termină să poată avea cunoștințele necesare să urmeze specializarea la Colegiu (eg. meditații la mate sau fizică să poată urmării cursurile de inginerie).
Univeristățile vor fi forme de învățămînt de elită. Ca urmare, numărul lor va fi mic, 4-5 mari centre universitare naționale. Restul actualelor „Universități” vor fi organizate sub formă de Colegii. Colegiile și Universitățile au autonomie, de la Buget primind doar un minim necesar funcționării. Vor fi permise fonduri private, dar numai pentru proiecte specifice, care vor fi cheltuite într-un număr maxim de ani (eg. max 10 ani). Singurele constrîngeri vor fi sub forma unui singur mandat de conducere a unei persoane, a modului de alegere a conducătorilor, și sub forma limitei de vîrstă la Univeristăți. ICE va stabili grupe de specializare generale, iar Universitățile vor stabili împreună minimul criteriilor care determină profesionalismul și excelența. La fel și Colegiile, la nivelul lor, dar aici ICE va avea un cuvînt mai greu.
Toate Institutele de Cercetare actuale (Mate, Fizică șcl) vor trece sub tutela noilor Universități. Unul din ele va fi Institutul de Cercetare în Educație care va stabili programa de studiu pentru fiecare ciclu de educație primară – Școală Generală, Liceu și Școli Profesionale. ICE va stabili TOATE criteriile obiective ce privesc învățămîntul (eg. frecvența schimbării programelor școlare).
Pentru instituțiile publice ICE va stabi durata maximă a mandatului de management. Fiecare persoană va fi eligibilă doar pentru un mandat. Bunul simț ne indică că 6 ani pentru un Director este ok, are timp să construiască ceva, iar dacă a facut lucruri bune cu siguranță cel care va urma le va continua. De asemenea, organizația tutelară are oricînd dreptul să-i retragă mandatul de management, în condiții echitabile și ținînd cont de autonomie (să-i dea dreptul la apărare șamd). Universitățile își vor organiza un Consiliu Consultativ care să stabilească criteriile de excelență comune. De asemenea, CC va avea și cel puțin 10% din voturile necesare alegerii conducătorului fiecărei Universități (dacă local reprezentanții vreunei Universități nu se înțeleg, votul decisiv va fi al CC). Acest mod de organizare a alegerilor va asigura și transparența lor. La nivelul lor, și Colegiile vor avea un Consiliu Consultativ. ICE va avea reprezentanți în fiecare din cele două CC, dar numai cu rol de observatori, pentru a explica natura deciziilor ICE și pentru a lua cunoștință de problemele fiecărei instituții în vederea îmbunătățirii diferitelor reglementări.
O consemnare specială privind invențiile comuniste. Învățămîntul militar. Pentru că învățămîntul militar actual a moștenit și continuat îndoctrinarea comunistă (vezi 10 August 2018 cînd oameni tineri, care n-au prins perioada comunistă, nu își asumau nicio răspundere că au bătut români pe stradă, ei apărînd Steagul sau Statul) și recunoscînd că Armata și Jandarmeria au nevoie de oameni pregătiți în arta războiului propunem existența unor Colegii de Apărare care să admită doar absolveții altor Colegii (regim de Master special și specific). Astfel vor intra în sistem doar oameni maturi, de cel puțin 22 de ani, care vor fi mai greu îndoctrinabili. Colegiile de Apărare nu vor fi specializate separat (Armată, Informații, Marină șcl), fiecare avînd posibilitatea formării tuturor specializărilor (Marină la Iași?! da, cu stagii de practică pe mare, Constanța e (sau va fi odată cu Autostrada Moldovei!) la 4h de Iași!). Trei ani de studiu în regim civil, cu licență la sfîrșit și cu contract de muncă de 10 ani. La fel și cu Medicina Militară, dacă se constată (cine? ICE!) necesitatea existenței unei forme de MM aceasta va fi organizată de Universități ca Master.
