Pentu că România are o istorie dureroasă legată de instituțiile de forță vom stabili limite clare ale puterii fiecăreia.
Instituțiile de forță au rol de reacție, rar de prevenție (eg. controlul accesului în granițe). Reprezintă uneltele de apărare și impunere a legii, dar niciodată nu vor apăra Statul sau pe Conducătorul Iubit sau Steagul sau alte simboluri virtuale înaintea cetățenilor. Noi, cetățenii, lăsăm prin Constituție accesul la Forță Statului, dar noi avem controlul Absolut asupra folosirii sale.
Armata
Actuala organizare e bună, mai e loc de îmbunătățire, dar la nivel general arată bine – instituție profesionistă, cu atribuții clare – fără să aibă posibilitatea ingerințelor în politică sau în viața civilă (să împuște oamenii pe stradă ca la Revoluție).
La nivel constituțional se vor creea 4 niveluri de urgență – Normal, Dezastre Naturale, Atac și Război, fiecare restrîngînd explicit anumite drepturi civile și dînd explicit anumite puteri excepționale diferitelor structuri guvernamentale astfel încît să se poată lua decizii repede (mai multe amănunte în capitolul Organizare Constituțională). În cazul Armatei, în starea de Război aceasta va avea drepturi sporite de cheltuire, înrolare, cenzură și altele specifice războiului.
Ce nu ne place în Armata zilelor noastre – numărul mare de generali, numărul mare de servicii civile care sunt organizate la nivelul său (eg. spitale, pensii șcl) și lipsa controlului civil.
Controlul civil îl vom recăpăta prin desființarea procuraturii militară și vom permite procurorilor civili să controleze legalitatea activităților Armatei. Prin control parlamentar – Parlamentul va stabili Armatei obiective clare, multianuale, dar nu depășind o perioadă medie (cincinalul în trei ani!), pe care le va controla anual prin buget (specificînd costuri, surse de venit șcl) – vom obține transparența organizării Armatei. NU vom permite legi ascunse privirii, transparența e mai importantă decît ascunderea anumitor amănunte (pe care inamicii oricum le află!). Bineînțeles, în starea de Război se va permite cenzurarea publicării anumitor părți din lege, dar numai în caz de Război.
Armata își poate organiza Servicii de Informații, dar independența acestora va fi guvernată de stările de urgență constituționale. În Normaliatate vor avea doar rol de protecție internă, fără acces direct în civil, acesta fiind mijlocit de organizații civile – poliție, procuratură șcl. În Atac și Război vor avea mai multă independență, dată de lege.
Numărul mare de generali îl vom controla prin restricționarea accesului – nu vor mai ajunge generali personalul de la intendență, și prin limită de vîrstă. Astfel, doar cei din zonele de competență combatantă vor avea grade superioare (ofițeri cu grad înalt). De asemenea, DOAR pentru aceștia va exista o limită de vîrstă, diferită de cea civilă, care va permite pensionarea (nu poți să ai în zona combatantă mulți oameni de 50+). Pensionarea nu va fi obligatorie, pînă la atingerea limitei civile, dînd posibilitatea păstrării în sistem a celor mai valoroși. La acest nivel avansarea în grad se face doar în mod excepțional, prin decizie civilă (Președinte sau Parlament).
Toate seviciile care pot fi efectuate de companii și organizații civile vor fi externalizate – cercetare, medicină, școală, pensii, manufactură, r&r. Acolo unde sunt cerințe speciale (eg. boli specifice) acestea vor fi asigurate de granturi ale bugetului Armatei prin obiective specifice.
Guvernul, printr-un minister specific, va organiza Armata, astfel încît să atingă Obiectivele trasate de Parlament.
Jandarmeria
Jandarmeria are rolul de a proteja obiectivele civile. Va avea o organizare civilă sub controlul Guvernului, local sub controlul Prefectului, care va permite utilizarea forței în anumite cazuri. Deși va avea aces la armament, utilizarea acestuia va fi explicit controlată prin lege. De asemenea, și utilizarea forței va fi concret specificată, fiecare acțiune în forță va fi urmată de un control civil independent și transparent din cadrul instituției prefecturii. (E normal să-i bați pe golanii care sparg magazine, dar dacă scoți oamenii din taxi să-i bați trebuie să dai socoteală). Toate acțiunile prin forță vor fi documentate prin imagine și sunet, fiecare individ și acțiunile sale putînd fi identificate și documentate.
Un obiectiv special al Jandarmeriei îl va reprezenta controlul accesului în interiorul granițelor României. Legea va stabili gradul de control pe care jandarmii îl pot avea asupra civililor (eg. controlul vehicolelor suspecte de a conduce migranți sau mărfuri de contrabandă).
Poliția
Poliția este singura instituție de forță care asigură impunerea legii. Va avea o organizare civilă sub controlul Guvernului. Va fi împărțită în două structuri distincte – Poliția Națională, cu jurisdicție națională, care se va ocupa de cazurile mari – contrabandă, trafic de persoane, droguri șcl, și Poliția Locală (diferită de prostia care se numește acum PL), cu jurisdicție locală, județeană, sub controlul Prefectului, care se va ocupa de cazuri locale – crime locale, furturi, rutieră șa. Prefectul poate muta cazuri de la PL la PN. De asemenea, PN poate prelua cazuri de la PL.
Poliția Națională poate organiza Servicii de Informații în scopul culegerii de date. Pentru a preveni abuzul folosirii datelor în alte scopuri decît cele ale cercetării cazurilor de încălcare a legilor, nevoia de informații va fi supravegheată de un Magistrat (Procurorul de Caz) și controlată de un Judecător pentru Drepturi și Libertăți (capitolul Magistrați).
Poliția va fi structurată pe Unități de Forță – de la cele care au nevoie de cel mai puțin armament (eg. CSI), la cele care au acces la armament greu (trupe de asalt). Cu cît nevoia de armament specializat letal crește (eg. lunetiști în cazul răpirilor), cu atît va crește și documentarea folosiri sale, fiecare individ și acțiunile sale putînd fi identificate și documentate.
Orice restrîngere a drepturilor civile va fi explicit controlată de un Magistrat special desemnat prin lege (un Judecător pentru Drepturi și Libertăți). JpDL stabilește exact cadrul și perioada restrîngerii drepturilor. Nu toate drepturile pot fi restrînse pentru cercetarea polițienească, natura și specificul drepturilor fiind stabilite prin lege. De asemenea, legea va stabili clar un termen cînd cetățeanul va fi informat despre restrîngerea drepturilor sale.
Gardienii Publici
Corpul Gardienilor Publici are rol de protejare a obiectivelor civile aflate în proprietatea publică sau privată a primăriilor. NU au acces la armament, au rol de alertare. Reprezintă o instituție de forță pentru că poate da amenzi și poate acționa foarte limitat, stabilit prin legi și hotărîri locale (eg amendă că ai parcat pe plajă, legitimare civili, ridicarea mașinilor prost parcate). Sunt sub tutela primăriilor și organizate de acestea. Gardienii Publici vor fi identificați prin uniformă specifică, stabilită prin lege, ușor identificabilă față de alte uniforme (nu ca în zilele noastre cînd prin nume, PL, și uniformă caută să se confunde cu Poliția).
Serviciile de Informații
În istoria recentă a României, Serviciile de Informații au avut o influență nefastă asupra concetățenilor săi. Pentru că recunoaștem importanța existenței acestor insitituții de forță permitem organizarea lor, dar le limităm drastic puterile în vremuri de Pace. În Normalitate transparența este absolut necesară pentru a asigura controlul civil asupra lor.
Serviciile de Informații au rol de culegere de date și de interpretare a lor. Sunt organizate de Guvern, într-un minister separat de cele care controlează Armata și Poliția. Îl vom numi Ministerul Informațiilor Publice. Pentru că SI oricum au acces la baza de date a Evidenței Populației, aceasta va fi organizată, separat, tot în MIP. Prin lege se vor clasifica datele deținute de MIP și sa va restricționa nivelul de acces la ele. Cele mai ascunse date (cele cu gradul cel mai mare de sensibilitate) vor fi accesibile tuturor Parlamentarilor și Magistraților (doar celor activi), accesarea lor fiind documentată (cum, cînd, de ce și de cine) și publică.
În cadrul acțiunilor de culegere a datelor, orice restrîngere a drepturilor civile va fi explicit controlată de un Magistrat special desemnat prin lege (un Judecător pentru Drepturi și Libertăți). Nu sunt permise infiltrările (contacte ascuse, deghizate) și informatorii (contacte plătite) în Presă, Guvern, Parlament, Magistratură, în Instituții de Forță sau în unități de învățămînt. Aceste tipuri de acțiuni vor fi documentate și clasificate conform legii. Orice Magistrat, ca garant al legitimității, și orice Parlamentar, ca reprezentant al cetățenilor, poate cere acces la orice informații. Accesul la informații se documentează și este transparent, accesibil oricărui cetățean. Anumite date clasificate la nivel sensibil, deși se pot accesa (citi, cunoaște), nu se pot publica în original, dar se pot folosi în procese juridice și în control parlamentar (stabilit prin lege).
