Pe l\u00eeng\u0103 \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00eent, Servicii Sociale \u0219i Administra\u021bie (guvern \u0219i administra\u021bie local\u0103, ordine \u0219i ap\u0103rare), un Stat modern trebuie s\u0103 asigure diverse alte servicii publice – energie, informa\u021bii, c\u0103i ferate, cultura \u0219cl. Nu ne plac companiile administrate de stat \u0219i, ca urmare, toate serviciile care pot fi oferite de operatori priva\u021bi vor fi cump\u0103rate de la ei. Dar nu ne plac nici monopolurile private, a\u0219a \u00eenc\u00eet, oriunde exist\u0103 un monopol sau oligopol (de stat sau privat) se va \u00eencerca spargerea sa, iar unde acest lucru nu este realizabil, se va impune spargerea controlului asupra companiei – listarea pe burs\u0103 \u0219i limitarea la 1-2% a propriet\u0103\u021bii individuale \u0219i na\u021bionalizarea 25-30% din ac\u021biuni (na\u021bionalizarea sun\u0103 ur\u00eet, ne e o confiscare, ci mai degrab\u0103 cump\u0103rarea de c\u0103tre stat a 25% din ac\u021biuni). <\/p>\n\n\n\n
Energia<\/strong> <\/p>\n\n\n\n \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 dou\u0103 monopoluri pe energie – transportul gazelor \u0219i transportul energiei electrice. Plus o companie de stat Hidroelectrica. Planul nostru este s\u0103 nu l\u0103s\u0103m un monopol sub controlul unor entit\u0103\u021bi specifice, ci s\u0103 le determin\u0103m ca institu\u021bii independente autonome. Asta se face prin listarea pe Burs\u0103 \u0219i limitarea num\u0103rului de ac\u021biuni per entitate. \u00cen plus, o felie important\u0103 din proprietate \u00eei va reveni Statului pentru c\u0103 e vorba de un monopol. <\/p>\n\n\n\n Nu ne place nici heirupismul \u201eGreen Plan-ului\u201d \u0219i nici subven\u021biile c\u0103tre energiile \u201enepoluante\u201d. Dar, cum nu putem \u00eenota \u00eempotriva curentului, avem o abordare de a \u00eencuraja echilibrul \u0219i de a respinge subven\u021bii \u0219i alte improviza\u021bii \u0219i \u201eworkaround-uri\u201d specifice abord\u0103rii \u201epractice\u201d activiste (nu ne plac activi\u0219tii de niciun fel). <\/p>\n\n\n\n Informa\u021biile<\/strong> <\/p>\n\n\n\n Informa\u021biile sunt vitale \u00een secolul nostru \u0219i, ca urmare, e de datoria Statului s\u0103 asigure accesul ne\u00eengr\u0103dit la informa\u021bii \u0219i s\u0103 asigure libertatea lor. Pe l\u00eeng\u0103 entit\u0103\u021bile private, Statul va subven\u021biona \u0219i o companie de Radio-Televiziune care s\u0103 aib\u0103 rolul principal de a difuza informa\u021bii. Cum e imposibil s\u0103 acoperi 24\/7 dou\u0103 enit\u0103\u021bi, Radioul \u0219i Televiziunea de Stat, acestea vor avea \u0219i rol cultural. Nu vom respinge entertainment-ul, dar \u00eel vom \u00eencuraja pe cel experimental \u0219i nu vom permite cump\u0103rarea diferitelor formate comerciale (incluz\u00eend sportul). <\/p>\n\n\n\n Pentru a nu permite controlul asupra informa\u021biilor transmise \u0219i pentru a evita actuala situa\u021bie a TVR (care e plin\u0103 de dinozauri), orice colaborare cu institu\u021bia Radio-Televiziunii va fi limitat\u0103 la 5-6 ani. De asemenea, precum propunerea noastr\u0103 pentru toate companiile publice, acesta va fi auditat\u0103 anual de Curtea de Conturi \u0219i de o ter\u021b\u0103 parte privat\u0103. <\/p>\n\n\n\n O parte important\u0103 a difuz\u0103rii informa\u021biilor publice sunt internetul \u0219i telefonia. Pentru c\u0103 \u00een Ro accesul la internet \u0219i telefonie este oligopol (sunt doar trei mari companii care deservesc +99% din popula\u021bie) vom aplica planul propus – listatea pe Burs\u0103 a p\u0103r\u021bilor ce activeaz\u0103 \u00een Ro \u0219i v\u00eenzarea c\u0103tre Stat a 25% din fiecare entiate astfel creat\u0103. <\/p>\n\n\n\n De asemenea, Po\u0219ta \u0219i difuzarea presei sunt servicii necesare publicului. De\u0219i \u00een vremuri normale aceste sevicii sunt bine acoperite de companii private, \u00een vremuri de restri\u0219te aceste servicii sunt vitale \u0219i vor trebui acoperite de Stat, iar, ca urmare, Statul va subven\u021biona \u0219i o companie de Po\u0219t\u0103 care va opera astfel de servicii. Fiecare prim\u0103rie v\u0103 pune la dispozi\u021bia Po\u0219tei locurile \u00een care s\u0103-\u0219i desf\u0103\u0219oare activitatea, \u00een func\u021bie de num\u0103rul de locuitori, chiar \u0219i o ca\u0219carabet\u0103 la fiecare 5-25000 de oameni, serviciile curente (energie, internet) fiind cump\u0103rate de prim\u0103rie.<\/p>\n\n\n\n Cultura<\/strong> <\/p>\n\n\n\n Se spune c\u0103 Churchill \u00eentrebat despre \u00eenchiderea teatrelor sub asediul bombardierelor naziste ar fi r\u0103spuns \u201eThen what are we fighting for?\u201d. Poate nu e adev\u0103rat, dar aceast\u0103 istorie art\u0103 exact filosofia noastr\u0103 asupra culturii – nu exist\u0103 civiliza\u021bie f\u0103r\u0103 cultur\u0103. <\/p>\n\n\n\n Primul pas spre o via\u021b\u0103 cultural\u0103 \u00eel facem \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eentul primar, 6 -16 ani, c\u00eend \u00een scolile publice se vor preda bazele culturii generale – \u0219tiin\u021be la nivelul de popularizare, istorie, geografie, limbi str\u0103ine, sport, art\u0103, toate \u00eentr-un format accesibil, 8 \u2013 10 ore pe zi (vezi Ideile noastre – Inv\u0103\u021b\u0103m\u00eentul<\/a>). <\/p>\n\n\n\n Doctrina noastr\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 evite subven\u021biile \u0219i s\u0103 lase Pia\u021ba s\u0103 cearn\u0103 valorile. Ca urmare, nu vom subven\u021biona serviciile culturale, dar vom crea cadrul economic \u0219i legal a\u0219a \u00eenc\u00eet prim\u0103riile \u0219i comunit\u0103\u021bile locale s\u0103 poat\u0103 cump\u0103ra servicii culturale. De exemplu, obligativitatea ca 5% din buget s\u0103 se cheltuie pe servicii culturale (bine\u00een\u021beles, sub transparen\u021b\u0103 total\u0103). Nu vom mai distribui bani prin diferite comitete \u0219i comi\u021bii<\/em> (eg. CNC pentru industria filmelor), dar vom l\u0103sa la-ndem\u00eena popula\u021biei 4-5% din impozit care s\u0103 fie distribuit diferitelor entit\u0103\u021bi private de interes social (cutur\u0103, ong-uri etc) \u0219i diferite scutiri de impozit pentru mecenat (nu ne plac scutirile de impozit, dar m\u0103car elimin\u0103m corup\u021bia din institu\u021biile de stat). <\/p>\n\n\n\n Libertatea religioas\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n Religia este o parte important\u0103 a vie\u021bii noastre, privat\u0103 \u0219i social\u0103. Libertatea religioas\u0103 este garantat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Dincolo de c\u00eeteva aspecte controversate ale practicii religioase ale lumii – eg. sacrificii, poligamie, fiecare poate s\u0103-\u0219i practice religia p\u00een\u0103 la limita libert\u0103\u021bii celorlal\u021bi. <\/p>\n\n\n\n Ce nu ne place: subven\u021bia de la stat \u0219i god-pora\u021biile. Astfel, vom crea un cadru legislativ astfel \u00eenc\u00eet cet\u0103\u021benii s\u0103 poat\u0103 sus\u021bine Biserica (eg. scutirea de impozit a dona\u021biilor de p\u00een\u0103 \u00een 10% din venit), dar f\u0103r\u0103 a avea drept de proprietate. Pentru fonduri, biserici, chilii, case de rug\u0103ciune \u0219i alte propriet\u0103\u021bi (eg. autovehicule) se va crea un drept de proprietate ob\u0219teasc\u0103, diferit \u0219i la distan\u021b\u0103 de proprietatea prim\u0103riilor sau guvernelor, dar f\u0103r\u0103 drept lucrativ, doar pentru operare. Astfel, dona\u021biile \u00een natur\u0103 (propriet\u0103\u021bi, bijuterii \u0219cl) se vor folosi doar pentru gospod\u0103rirea curent\u0103 sau se vor transforma \u00een fonduri \u0219i vor fi folosite \u00een maxim doi ani (nu se permit dob\u00eenzi sau inveti\u021bii). Oricine construie\u0219te o biseric\u0103 sau cas\u0103 de rug\u0103ciuni, pentru a putea beneficia de fonduri scutite de impozit, trebuie s-o doneze unei ob\u0219ti religioase. <\/p>\n\n\n\n Vor fi permise dona\u021bii ale Statului pentru propriet\u0103\u021bile cu valoare cultural\u0103, dar doar pentru restaurare \u0219i \u00eentre\u021binere \u00een caz de degradare accentuat\u0103. <\/p>\n\n\n\n Rolul social al bisericilor va fi limitat la ac\u021biuni directe \u00een societate – azile, orfelinate, cantine, voluntariat, cu ac\u021biune imediat\u0103, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een filosofii. Statul este laic, departe de orice form\u0103 de implicare public\u0103 \u00een religie, \u0219i, ca urmare, chiar dac\u0103 recunoa\u0219te existen\u021ba mai multor tradi\u021bii spirituale, trebuie s\u0103 balanseze puterea religiilor. <\/p>\n\n\n\n Educa\u021bia religioas\u0103 se face \u00een principal \u00een s\u00eenul comunit\u0103\u021bilor religioase (Duminica la biseric\u0103!). Dar, \u00een cadrul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eentului primar, 6-16, religia nu va r\u0103m\u00eene str\u0103in\u0103 cuno\u0219tin\u021belor predate, dar nu va fi permis prozelitismul. Vor fi permise organizarea de institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eent religios doar subven\u021bionate din fondurile private ale bisericilor la nivel de Colegiu (19-22+). Cercetarea \u0219i Doctoratul se vor face doar \u00een universit\u0103\u021bi laice (publice sau private) sub tutela Consiliilor Universitare (nu at\u00eet pentru control, c\u00eet pentru transparen\u021b\u0103). <\/p>\n\n\n\n Sportul<\/strong><\/p>\n\n\n\n Primul pas spre o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00eel reprezint\u0103 mi\u0219carea fizic\u0103. Str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri spuneau mens sana in corpore sano<\/em>. \u00cen \u0219colile publice \u0219i \u00een special \u00een ciclul primar, 6-16 ani, educa\u021bia fizic\u0103 va fi o component\u0103 principal\u0103 a instruc\u021biei. Aici vom pune bazele unei societ\u0103\u021bi s\u0103n\u0103toase. <\/p>\n\n\n\n Vom \u00eencuraja comunit\u0103\u021bile locale s\u0103 investeasc\u0103 \u00een baze sportive, ba mai mult, \u00eei vom obliga prin lege s\u0103 aloce un procent semnificativ din buget exclusiv pentru Sport \u0219i s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 facilit\u0103\u021bi pentru sport (bine\u00een\u021beles propor\u021bional cu num\u0103rul de locuitori). <\/p>\n\n\n\n Vom finan\u021ba\/subven\u021biona Sportul, dar doar la nivel de mas\u0103. Profesioni\u0219tii, indiferent de sportul practicat, nu vor primi de la Stat nici m\u0103car un b\u0103nu\u021b. Prin legea dona\u021biilor vom permite redirec\u021bionarea anumitor sume de c\u0103tre persoanele fizice c\u0103tre sportul profesionist (eventual cu deducere din impozit pentru donator). Sportivii profesioni\u0219ti nu vor beneficia de nicio deducere fiscal\u0103 special\u0103: ei vor plati acelea\u0219i impozite ca orice cet\u0103\u021bean. Sunt permise contracte comerciale cu companii private (eg. reclam\u0103). Se va stabili clar un procent (5-10%) din c\u00ee\u0219tigurile sportivilor (din competi\u021bii, contracte comerciale etc) care vor merge la federa\u021bie. Astfel, sportivii impozita\u021bi vor sta cu ochii pe federali s\u0103 nu risipeasc\u0103 banul lor. <\/p>\n\n\n\n Pentru c\u0103 anumite activit\u0103\u021bi sportive sunt condi\u021bionate de existen\u021ba unor federa\u021bii ca entit\u0103\u021bi juridice vom rescrie din temelii legea federa\u021biilor sportive. Actuala lege de organizare a federa\u021biilor sportive care permite fragmentarea \u0219i crearea federa\u021biilor paralele (eg. gimnastic\u0103 \u0219i gimnastic\u0103 ritmic\u0103) este prost g\u00eendit\u0103 din punctul de vedere al bugetului. Statul nu va finan\u021ba vreo federa\u021bie dec\u00eet \u00een cazuri excep\u021bionale, la nivel de lot na\u021bional, doar pentru preg\u0103tire. E de porc ca o federa\u021bie s\u0103 cear\u0103 bani de la bugetul public c\u00eend vreun sportiv de-al s\u0103u c\u00ee\u0219tig\u0103 premii de sute de mii de Euro! La fel de prost gust e s\u0103 dijmuie\u0219ti c\u00ee\u0219tigurile sportivilor pentru a pl\u0103ti contabili, astfel vom permite doar un anumit procent, eg 4-5%, din bugetul str\u00eens de federa\u021bie s\u0103 fie consumat pe organizare (sediu federa\u021bie, tesa \u0219cl). Bugetul va fi consumat pe antrenori, baze sportive, deplas\u0103ri, m\u00eencare, echipament sportiv \u0219i orice leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu sportivul (nu fiolozofii de genul dac\u0103 un contabil nu-\u0219i face treaba afecteaza activitatea sportivului, a se scuti!). Orice federa\u021bie prime\u0219te vreun ban public va fi auditat\u0103 anual de dou\u0103 organiza\u021bii (Curtea de Conturi \u0219i o entitate privat\u0103). <\/p>\n\n\n\n Performan\u021bele sportivilor (eg. orice medalie la o competi\u021bie important\u0103, europene, mondiale, olimpiada) le vor aduce o rent\u0103 viager\u0103 la nivelul unui salariu mediu. Indiferent de num\u0103rul de medalii sau alte performan\u021be, renta viagera va fi la nivelul salariului mediu brut. Acesta este un venit \u0219i nu va fi scutit de impozite. Bugetul va gestionat de o entitate privat\u0103 (precum pensiile pilon II), \u00een condi\u021bii stricte de cost (eg. max 1% comision) \u0219i transparen\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n Mo\u0219tenirea comunist\u0103 a cluburilor Steaua, Dinamo, Universitatea, FCM \u0219cl va fi trecut\u0103 \u00een istorie. Apreciem performan\u021bele sportivilor acestor cluburi, dar Armata sau Ministerul de Interne nu au rol legitim \u00een administrarea cluburilor sportive. Cluburile nu vor mai fi organizate dec\u00eet privat, chiar dac\u0103 e vorba de sportivi amatori. Clubul nu este dec\u00eet o entitate comercial\u0103 care gestioneaza un buget (provenit din dona\u021bii, contracte comerciale, cotiza\u021bii etc). Cluburile de amatori pot folosi bazele sportive publice la costuri stabilite f\u0103r\u0103 restric\u021bii de proprietari (o prim\u0103rie poate \u00eenchiria sub costurile de operare o sal\u0103 de sport unui club de judo). \u00cenchirierea facilit\u0103\u021bilor publice (stadioane, sali de sport) cluburilor profesioniste trebuie s\u0103 acopere cel pu\u021bin 150% din costurile lunare de operare ale bazei (suma tuturor contractelor nu trebuie s\u0103 fie sub 150%) \u0219i s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 20-25% din orarul de func\u021bionare (un calcul simplu: dac\u0103 Steaua vrea pe Ghencea \u0219i costul de \u00eentre\u021binere \u0219i operare lunar al stadionului este de 100000Euro atunci chiria va fi de 150000 Euro lunar \u0219i nu trebuie s\u0103 fie ocupat stadionul mai mult de 72h (aici mai putem lucra!); \u00een Liga I fiecare echip\u0103 joac\u0103 40 de meciuri, din care 20 acas\u0103, a\u0219a \u00eenc\u00eet un buget de 12x 150000=1800000Euro \u00een 20 de meciuri are un cost pentru break even de 90000Euro pe meci; la un bilet de 20 Euro \u00eenseamn\u0103 4500 de spectatori pe meci, foarte realizabil pe Ghencea, iar dac\u0103 mai vine un club s\u0103 joace c\u00eend Steaua e \u00een deplasare suma se \u00eenjum\u0103t\u0103\u021be\u0219te). <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pe l\u00eeng\u0103 \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00eent, Servicii Sociale \u0219i Administra\u021bie (guvern \u0219i administra\u021bie local\u0103, ordine \u0219i ap\u0103rare), un Stat modern trebuie s\u0103 asigure diverse alte servicii publice – energie, informa\u021bii, c\u0103i ferate, cultura \u0219cl. Nu ne plac companiile administrate de stat \u0219i, ca urmare, toate serviciile care pot fi oferite de operatori priva\u021bi vor fi cump\u0103rate de la … Continue reading Ideile noastre \u2013 Alte servicii publice<\/span>